Urmează-ți Visurile

de  Vera Ingeborg

Am citit un articol in care autorul se plângea de poveștile oamenilor care iși urmează visurile de a face ceea ce doresc in viață. El pretindea că pur și simplu acest lucru nu este adevărat pentru majoritatea dintre noi.

El s-a referit la exemplul unui chirurg cardiovascular, care mai degrabă dorise să fie șofer de camion. Bine…. da, poate că nu este exemplul cel mai adecvat pentru a explica fenomenul apelului de trezire. Este destul de rău că nu a ales alte exemple care sunt mult mai autentice. Putea să iși acorde timp ca să cunoască istoriile lui  Jim Carrey, Paulo Coelho, Arnold Schwarzenegger, Wayne Dyer, Louise Hay, Joe Dispenza, John Parkin, Dan Millman, Joe Vitale sau Byron Katie ca să numim doar câțiva. Și există atât de mulți oameni simpli, ca și mine, care au trecut prin același proces de trezire.

Autorul articolului vorbește despre faptul de necontestat, că cei mai mulți oameni au obligații, copii de hrănit și de plătit facturi. El conchide, că de multe ori treaba noastră este într-adevăr doar un schimb de muncă contra banilor. El sugerează să ne străduim pentru fericire și implinire și să ne uităm la munca pe care o facem ca la o necesitate de a ne finanța fericirea in alte domenii. Nu sunt de acord cu acest lucru, pentru că timpul in care lucrăm alături de timpul in care dormim, ne ocupă cea mai mare parte a vieții noastre. Opt ore sau mai mult in care nu ne simțim fericiți sau impliniți cu adevărat are impact asupra dispoziției noastre pentru tot restul zilei.

“Opt ore de nefericire au impact asupra dispoziției noastre pentru restul zilei.”

Intr-un fel este o interpretare greșită a strădaniei noastre de a fi fericiți. Este incurajarea oamenilor de a rămâne in tiparele fricii și de a ignora vocea din interiorul nostru – care țipă ca să fie auzită. Toți merităm să facem ceea ce vrem cu adevărat in viața noastră. Nimeni nu ar trebui să ne țină de la a ne asculta și urma inima. Ea intotdeauna spune adevărul. Niciodată nu a fost presupus ca mintea să conducă. Ea nu ar trebui să fie mai mult decât un consultant pe care il apreciem, dar nu ar trebui să fim dirijați de ea și ar trebui să vorbească doar când ii cerem noi să o facă.

Atunci când  vedem lumea prin tiparele sociale învățate și prin frici, atunci, desigur, apar întrebări, cum ar fi cele din articolul menționat mai sus. Apoi gândim în termeni ierarhici și în paradigma sărăciei. Credem că nu este de ajuns pentru toată lumea și că avem de luptat în permanență pentru tot în viață. Ne simțim ca o victimă care nu are nici o putere de a schimba ceva. Acționăm din frică și rămânem intr-o poziție atât de departe de oportunitățile și capacitățile noastre actuale. Noi nu vedem nici măcar posibilitatea să existe un sistem economic de companii, locuri de muncă, a tiparelor de lucru etc, complet diferit. Suntem programați să credem că sistemul in care îl trăim este singura cale.

visurile

Chestia este că, totuși, avem de ales. Putem face pur și simplu un pas în lateral pentru a părăsi rutina. Când scăpăm de frică, putem să schimbăm perspectiva și să incepem să acționăm dintr-un loc al iubirii, să realizăm că avem nevoie de atât de puțin ca să fim fericiți și impliniți. La fel se intâmplă și cu copiii noștri. Materialismul devine un aspect minor și relațiile, prietenii și experiența comunității prevalează. Noi înțelegem că există mai mult decât suficient pentru toată lumea în această lume. Singurul blocaj din drumul nostru vine din modul în care societatea noastră condusă de ego crede că nu este de ajuns niciodată ceea ce am avem. Vestea cea bună: Există o alternativă.

Așa că vă rog să rețineți: ne este permis să ne urmăm dorințele inimii și să ne găsim fericirea și bucuria in ceea ce facem. Suntem mult mai liberi decât credem și vom descoperi acest lucru când părăsim inchisoarea egoului. Este nevoie să ne redescoperim talentele și pasiunile noastre interioare și să găsim drumul care servește societatea. Acolo unde talentele și pasiunea satisfac cererea – acolo este locul unde se află misiunea și scopul vieții noastre. Și atunci când suntem destul de curajoși să ne urmăm chemarea, totul iși urmează cursul.

Nu spun că este ușor, dar ulciorul de aur care vă așteaptă, merită!

”Acolo unde talentele și pasiunea satisfac cererea – acolo este locul unde se află misiunea noastră.” 

Nu ar trebui să ne mulțumim cu mai puțin. Viața este o experiență care ar trebui să includă multă distracție, incântare și vivacitate. Ar trebui să ne oprim din a vedea viața ca pe o povară și să incepem să o sărbătorim. Faceți-o!

Cu multă lumină și iubire,

Vera Ingeborg

http://thewakeupexperience.eu

Advertisements