Iertarea … parte a Iubirii

Iertarea

“Iertarea este parfumul pe care violeta o lasă pe călcâiul care a zdrobit-o.”
~ Mark Twain

Am auzit de foarte multe ori spunându-se că o persoană bună este o persoană stupidă. Hai să vedem puțin. Cum consideri o persoană care este mereu nervoasă sau supărată? Că are nevoie de pauză sau de terapie. De ce? Oricine poate fi în acest mod, fiecare poate țipa, să dea vina pe alții, sau să fie agresiv. Cât de mulți oameni pot fi buni? Toți. Noi toți. Avem doar nevoie de curajul de a o face fără să gândim la ceea ce fac sau gândesc alții despre noi. Este persoana bună o persoană stupidă? Este bunătatea o slăbiciune?

Noi toți suntem oameni buni și avem bunătatea în interiorul nostru, doar avem nevoie să o scoatem la suprafață, fără încercarea de a dovedi cuiva ceva. Puterea de a fi o persoană bună este în interiorul nostru și așteaptă să fie eliberată din închisoarea fricilor. Prin lipsa de iertare continui să trăiești făcând aceleași lucruri care te fac nefericit. Nimeni nu te poate ajuta pentru că nimeni nu poate simți ce simți și cum simți tu. Tu ești singurul care trăiești viața așa cum o faci tu. Ești unic, iar viața ta este tot o poveste unică. Nu există două istorii identice în lume.

De ce nu iertăm ?

Nu iertăm pentru că nu am fost învățați nici lecția iertării și nici normalitatea de a face greșeli. Societatea ne învață ca dacă facem greșeli trebuie să fim pedepsiți.

Ce este greșeala?

Este ceva care ni s-a spus că nu este corect. Cine poate spune ce este corect și ce este greșit? Nu putem trăi dacă nu facem greșeli. Ele nu sunt greșeli, ci un nou mod de a învăța. Orice greșeală este un mod nou de a învăța ceva ce nu cunoaștem. Orice formă de greșeală ar trebui văzută ca o incurajare de a merge mai departe. Este o lecție pe care viața ne învață. Când o ușă se închide, nu trebuie să stăm să plângem în fața ei, ci să căutăm următoarea ușă care poate fi deschisă. O greșeală o putem vedea ca și diferența intre cauze și efecte.

Cum tratăm greșelile?

Uitați-vă în jur și puteți vedea cum suntem învățați să le tratăm:
• In școală, un copil este pedepsit/ abuzat verbal, fizic, pedepsit cu note mici, exclus de la ore și activități, izolat, batjocorit de colegi, profesori, prieteni …
• In familie, un copil este pedepsit/ abuzat verbal, fizic, izolat de frați, surori, părinți, izolat de lucrurile care ii plac …
• La servici, o persoană este pedepsită/ abuzată verbal, fizic, pedepsită cu mai puțini bani, certată de colegi, superiori, patroni sau chiar concediată.
• In relații, o persoană este pedepsită/ abuzată verbal, fizic, pedepsită de partener …
• Prin biserică, o persoană este “pedepsită”, de Dumnezeu din cauza păcatelor. Pare straniu. Dumnezeu ne-a creat după chipul și asemănarea lui. De ce ar vrea cineva să își distrugă propria creație? Dumnezeu este iubire, de ce ni s-a spus că vom fi pedepsiți de Dumnezeu, dacă facem sau nu facem ceva …?

Toate pedepsele înseamnă frică, iar frica înseamnă energii joase, lipsă și suferință pentru cei care cred în acea putere și nu știu ce înseamnă să creadă în propriul sine.

Avem legi, reguli, pentru a menține lucrurile să fie corecte, dar nu suntem învățați să fim buni și să ne iertăm unii pe alții. Cine știe ce este cu adevărat bun și rău? Noi suntem creați în același mod. Suntem cu toții ființe umane. Nimeni nu are mai multe sau puține drepturi. Avem cu toții aceleași drepturi prin naștere. Puterea creează diferențele, lipsa și suferința. Noi toți avem propria noastră putere interioară, doar că trebuie să ne-o luăm înapoi. Nu o facem prin frică, războaie, sau lupte. Fiecare are nevoie să se privească în interior. Să se accepte și să se iubească așa cum este, să își iubească propriul sine.

flowers-274331_960_720-1

Ce pot să fac?

Când ceva mă supăra, pierdeam timpul întrebându-mă de ce nu este lumea asta un loc mai bun? Dar era doar TIMP PIERDUT. Așa că am început să mă întreb: Ce pot sa fac? Cum pot ajuta să fie un loc mai bun? Există un răspuns și acesta vine de regulă ca și actul iertării.

Unii oameni încep prin a ierta pe alții apoi pe ei înșiși. Alții încep procesul iertării în celălalt mod, prin iertarea proprie și apoi a celorlalți. Am început prin a ierta pe alții și apoi m-am putut ierta pe mine personal.  S-a întâmplat în acest mod pentru că de regulă aveam așteptări foarte mari de la mine. Când te simți la pământ simți că ai nevoie de iertare, iar eu din cauza egoului meu, căutam să arunc vina pe alții pentru a mă putea ierta. Când am început să mă iert cu adevărat, am înțeles că iertarea este un act de bunătate față de mine și devine un act de bunătate față de alții, învățând astfel să iert oamenii din jurul meu.

Când iți plângi de milă, iți pierzi din puterea ta interioară, stai atașat de trecut, te întorci în anxietate și depresie, continui să fii un prizonier al fricilor. Iertând, te detașezi de trecut, îl lași să plece și accepți lecțiile pe care le-ai învățat de acolo pentru a merge mai departe … tu ești cel care alegi.

Poți încerca să te detașezi de ceea ce s-a întâmplat și să nu lași frica să iți absoarbă mintea și corpul. Poți găsi vina în propria persoană. Când o găsești, iartă-te și eliberează-te. Crezând că alții sunt de vină, faci lucrurile mai rele pentru tine. Dacă accepți că ai nevoie să corectezi ceea ce ai în minte, orice altceva va fi mai ușor de făcut. Iertându-i pe alții o faci pentru că SIMȚI că trebuie să o faci. Iertând lucrurile din trecut, iți acorzi încredere, iți urmezi inima, ai puterea de a urma lucrurile pe care le dorești, pentru că lucruri minunate așteaptă să se întâmple în viața ta. Așa că, lasă trecutul să devină istorie. Iartă pe toată lumea, cât poți de mult, și vei fi liber cu adevărat, pentru că frica, durerea și negativitatea sunt eliberate. Sunt înlocuite de pozitivitate, bucurie și fericire. Învățând să ierți ai tot mai multă compasiune și ajungi să iți găsești liniștea. Iertându-te și iubindu-te iți va crește stima de sine, iar aceasta va fi oglindită în atitudinea altor oameni din jurul tău.

Actul iertării își are rădăcinile adânc în interiorul tău. Este parte din tine pentru că este parte a iubirii, iar tu ești iubire. Iertarea este parte a iubirii … Este parte din fericirea ta.

“Să te rogi pentru alții, în asemenea moduri, cu asemenea intensitate, stăruință și seriozitate ca și cum o faci pentru tine; și vei găsi că toate pasiunile mici, neplăcute, dispar, iar inima ta crește mare și generoasă și oferă încântare spre fericirea altora, așa cum ai obișnuit să o faci doar pentru încântarea proprie.”

~ William Law

Lumină și Iubire,

Manuela

Textele se bazează pe propria mea experiență sau a persoanelor cu care lucrez. Nu susțin că ceea ce știu sau ofer este adevărul fundamental. Incurajez fiecare persoană să ia in considerare doar ceea ce consideră că rezonează cu adevărul propriu. Mesajul poate fi postat doar dacă este păstrat in intregime și sunt incluse numele autorului și sursa mesajului. Mulțumesc.

Advertisements